reggae rulez man

rar ajung la concerte. mai ales pentru ca de multe ori nu simt nevoia de a ma inghesui si a-mi strica corzile vocale pentru a fi la concertul unei trupe de la care stiu doar 2 melodii.
la patrice am tinut mortis sa merg. mi-am luat prietenul pe sus pe sistemul "eu merg, si daca nu vrei sa vii cu mine, merg cu altcineva"... acum pe bune, cine putea rezista la asa o replica :))) pana la urma ne-am strans mai multi si am mers la concert.
am ajuns devreme si mi-a placut tare mult ca pana cand a inceput concertul am baut fresh de portocale si ne-am tot intalnit cu prieteni mai vechi sau amici cu care nu mai vorbisem de mult. stiu ca va suna foarte siropos, dar mi-o asum si zic, parafrazand reclama la cola - "muzica ne aduce impreuna"

si apoi a inceput concertul...

am topait, am urlat, am ras si am zambit intr-una. nu a fost genul de concert cu zeci de mii de oameni si cu visual de sa mori, nu a fost genul de spectacol in sensul de dans sau alte chestii... a fost ca o petrecere cu prieteni buni. arenele romane parca pluteau intr-o mare de energie pozitiva (stiu ca asta suna si mai siropos... dar cred ca cei care au fost acolo inteleg ce vreau sa spun).
mi-a placut bis-ul care a durat mai multe de juma de ora si in care a intrebat ce vrem sa ascultam. a urmat o mare de strigate, fiecare urland un titlu. nu stiu daca patrice chiar a inteles ce vrem sau daca pur si simplu a cantat ce a vrut el... insa nici nu mai conta, pentru ca sunt sigura ca fiecare si-a ascultat melodia preferata... iar a mea a fost chiar ultima!
dupa un concert de 2 ore (!!!!) patrice a incheiat cu everyday good :) nici nu se putea mai bine!

dupa doua zile, sunt la fel de euforica, ca in timpul concertului. reggae rulez man!